Am trecut în seara asta pe lângă ei. Şiruri interminabile de oameni stând în ploaie, aşteptând o confirmare divină din partea moastelui Sf. Pavel, sosite pentru câteva zile în Bucureşti. Nu încăpeau pe trotuar deşi erau organizaţi şi supravegheaţi de jandarmi, aşa că, la volan fiind, încercam să îi evit pe carosabil. Cei mai mulţi nu aveau umbrele. În mod sigur, acolo în mijlocul îngrămădelii, mulţi nu aveau nici aer.
Întrebarea nu este pentru ce se roagă oamenii ăştia, ar ieşi o lista infinită de ipoteze. Fiecare dintre ei are o miză pe care şi-o încredinţează cutiei de sticlă. Pentru unii este o cale uşoară de a-şi regăsi speranţa, pentru alţii poate fi o ultimă resursă de sprijin moral.
Stau totuşi şi mă întreb de ce se roagă la o cutiuţă de oase, obiect de decor al unei religii care deja se materializează la maxim. Cultul religios ar trebui să se bazeze pe simboluri, nu pe mostre de ADN. Poate gândesc greşit, dar nu aş săruta niciodată saliva, microbii şi germenii a mii de oameni care au trecut înaintea mea şi şi-au lăsat pe suprafaţa de sticlă intimitatea unui sărut sau a unei atingeri.
Şi oricât aş vrea să iau demersul de a sta ore în şir la coadă în ploaie drept un act de martiriu, nu pot să îl consider decât obiectificarea forţată a unui gest simbolic, materializarea unei nevoi ca oricare alta: nevoia primară de confirmare divină că ţi se va acorda un sprijin.
E ca şi când ai sta la coadă la pâine pentru că ţi-e foame. Moaştele unui sfânt, ambalate în sticlă şi puse la dispoziţia publicului larg, au devenit un bun de consum ca oricare altul iar oamenii de rând îşi direcţionează spre ele pretenţiile de satisfacere a variilor nevoi.
Oare într-o bună zi o să cumpărăm moaşte de la supermarket, din online sau din boutique-uri de lux cu profil religios? O să fie marketate drept girul indispensabil al reuşitei în viaţă? Nu de alta, dar acolo unde există cerere există şi ofertă. Iar cererea creşte impresionant pe măsură ce trece timpul. Şi coada oamenilor care îşi aşteaptă cuminţi rândul la moaşte se dilată vizibil de la an la an.
Fanatismul religios nu are nicio logică pentru omul normal, neîndoctrinat. Așa că nici nu merită osteneala de a încerca să o înțelegi. Cât despre magazine online, deși încă nu au moaște, e interzisă oficial comercializarea lor de BOR fiind pedepsită cu excomunicarea, există destul de multe, totuși. Lookie here http://www.crestinism-ortodox.com/internet/eshops/
Ca idee, un unchi de-al meu e preotul de la bunicii mei din sat, iar un văr este țârcopnic, un fel de diacon. Deci cam știu toate minciunele și tâmpeniile ce se întâmplă sub acoperirea religiei. Și cu toate astea nu-s ateu, dar nici nu o să mă vezi prea curând în vreo biserică.
Draga Eugen, din cate stiu magazinele bisericesti nu vand si nu vor vinde moaste.
Cu o chestie nu sunt de acord: ” cererea creşte impresionant pe măsură ce trece timpul”. Eu zic ca nu-i asa.
Saracia, disperarea si incultura sun cel mai bun mediu pentru propagarea fanatismului religios pe care biserica ortodoxa nu il aproba dar il insufla cu mare stil.
Omul normal cred ca este credincios. Omul normal cred ca vrea, poate are si nevoie din cand in cand, atunci cand se poate, sa puna mana si strige “Este!!!” Are nevoie sa atinga si sa intre in contact direct, fizic, cu cel care a fost mai bun si mai aproape de Dumnezeu decat el – sfantul. Desigur,uneori manifestarile multimii scapa de sub control, dar nu cred ca e necesar sa aruncam in derizoriu o valoare – credinta, cu toate manifestarile ei – doar pentru ca in anumite momente vedem manifestari care nu ne plac. Si cu atat mai putin sa ii consideram fanatici pe cei care sunt crestini practicanti. Fanaticii sunt cei care ii ucid – sau ii judeca – pe cei care nu au aceleasi convingeri ca si ei. Nu cei care isi vad de credinta lor, asa cum o inteleg sau o simt ei…chiar si deranjand uneori …traficul. Nu am fost acolo, nu cred ca o sa ma uc la o astfel de coada, dar am respect pentru cei care fac asta cu credinta in suflet.
LoreDada, ai lamurit lucrurile cum nu se poate mai bine. Sper ca si ceilalti care citesc comentariul tau sa inteleaga ca credinta e o valoare care nu trebuie amestecata cu derizoriul.
cred ca dupa ce induri atat la o asemenea manifestare si in asemena conditii te face sa te gadesti la multe lucruri, nu am facut asta dar, ma gandesc ca trebuie sa fie graznic iar sentimentul este inefabil
Wtf? Amin!
Asta chiar nu-mi trecuse prin minte – sa vina ziua in care poti cumpara moaste de la hipermarket :)))))))) Esti tare!
Nu stiu de ce se inghesuie toti la moase..Asa sa fie ei PRIMII.De parca daca esti primu se ridica moastele si te pupa pe frunte..