Uneori nu pot sa nu ma intreb daca noi, ca popor cu nervii zdrentuiti si agasati pana peste puteri, o sa mai fim vreodata suma oamenilor care am fost sau care puteam fi. Indiferent daca emigram sau ramanem aici. N-o sa fac aici apologia stirilor in stil tabloid, nici a Romaniei cu doi ‘r’, nici a proastelor obiceiuri de care duduie tarisoara noastra. In general imi doresc sa vad mai degraba partea frumoasa a tarii in care locuiesc, ca sa nu ma deprim iremediabil. Si totusi…
Ma intreb daca vreodata, cand o sa mai vedem cersetori pe strada, o sa ne gandim ca sunt intr-adevar oameni saraci, cu probleme, care au nevoie de ajutorul nostru si de sprijin social. Asta in loc sa ii catalogam imediat ca facand parte dintr-o mafie a la “Filantropica” sau fiind betivi, hoti sau fals handicapati.
Ma intreb daca o sa mai cedam vreodata prioritatea cuiva care vrea sa intre in fata noastra pe banda de mers, sau daca o sa mai rezistam a treia secunda fara sa claxonam la un semafor la care s-a pus verde. Sau daca o sa mai putem suporta un batran care abia se misca pe trecerea de pietoni fara sa-l injuram, fara sa-l omoram in bataie, ci mai degraba zambindu-i in timp ce sontacaie.
Ma intreb daca o sa mai avem vreodata placerea de a vorbi frumos de liderii politici, daca vom mai resimti mandria de a fi reprezentati de un om sau altul asa cum sunt olandezii sau englezii mandri de reginele lor. Sau cum isi iubeau polonezii presedintele inainte de tragedia aviatica. Sau o sa ramanem natiunea care isi injura liderii peren, fara discriminare si netulburati de succesiuni eterogene.
Ma intreb daca o sa mai putem vreodata sa-i zambim cuiva care asculta o melodie la mobil fara casti, bucurandu-ne de bucuria lui de a-si gusta muzica. Sau o sa ne incruntam vesnic la manelisti burtosi si urat mirositori, cu maiouri mulate peste personalitati cu 4 clase.
Ma intreb daca vom mai putea vreodata calatori prin propria tara avand satisfactia unei vacante reusite. Sau vom sti mereu ca pentru a ne intoarce relaxati si cu experiente placute la activ trebuie sa platim in vacante roaming, euro si bilet de avion, pentru ca la noi nu exista servicii sau conditii.
Ma intreb daca vom fi prea curand in stare sa ne uitam la o promotie / reducere / whatever si sa ridicam din umeri zicandu-ne ca nu ne trebuie respectivul aparat sau produs alimentar, ca avem tot ce ne trebuie si ca ne defineste ce suntem, nu ce avem. Sau o sa fim etern aspirationali, mereu cu traista flamanda si cu un portofoliu interminabil de obiecte cu care sa ne mandrim intr-o imensa defilare a mini-averilor personale in fata celorlalti, aflati la randul lor in aceeasi competitie acerba.
Ma intreb daca vreodata vom putea sa ne lafaim intr-o tara in care protectia sociala, traiul decent si respectul fata de cetatean sunt la rang de banalitate zilnica, intalnita la tot pasul si luata de-a gata.
Probabil ca nu. Pentru ca suntem o natiune aflata la capatul puterilor, un popor cu nervii epuizati si tociti.
Nu vom putea lua de-a gata prea curand ceea ce ne lipseste atat de acut astazi si de atata vreme incoace. Pentru ca suntem la capatul indepartat al nervilor colectivi, acolo unde de-abia mai palpaie luminita dadatoare de speranta pentru bietul popor roman sufocat de agasare si stres in masa…
Citeste si...
“Ma numesc Luminita, am x ani, sunt romanca, si caut tunel. Aaa, n-ati construit unul. Bine, atunci ma car”
Deci luminita in care ne puneam speranta a emigrat deja? Acum face parte din vreo feerie luminoasa in vreo capitala cu adevarat europeana?:)
Cam asta cred ca ar fi culmea poporului roman: sa emigreze pana si Luminita de la capatul tunelului
de ce nu te duci la cotroceni sa te tot intrebi?
NU.
Sunt multe intrebari de bun simt, dar titlul spune tot…
sanatate…
Probabil ca nu, dar merita incercat
>>Probabil ca nu. Pentru ca suntem o natiune aflata la capatul puterilor, un popor cu nervii epuizati si tociti.
Pai daca asta gandeste poporu ma cam car si eu.
Tragind totusi nadejde ca nu, mesaj pt toti cei care cred ca dc stau acasa inloc sa se duc la vot e corect pt ca oricum nu au de und alege:
Scumpii mei, norocu si’l face fiecare. Mergeti la vot (da, e greu), si puneti stampila in afara oricarei casute de partid. Avem resurse, avem oameni carora le e tare greu afara si ar vrea inapoi. Trebuie doar sa le dati un semn.
Nu uitati ca olandezii acum 150 de ani erau printre cei mai scunzi europeni. Si’au tras democratie (adevarata), au vrut, au luptat, au astazi o viata mult mai buna, si media cea mai ridicata a inaltimii din lume. Ca sa nu mai bat campii – mergeti la vot indiferent ca aveti sau nu aveti cu cine vota.
Stai unde esti Luminito ca se face si tunel
Pai si unde sa emigrezi? unde te descurci mai bine ca si in Romania? te duci in alta tara si acolo dai de alte probleme…
Pingback: avemblog.net
Unul dintre cele mai bune posturi ale tale. Mi-a placut la nebunie.
Sinceră să fiu, România în care trăim este cea pe care ne-o construim cu mâna noastră.
Majoritatea care se complace cu acest trai este una uşor de manipulat. Singurii de vină suntem noi pentru că aşteptăm ca schimbările să pice din cer,fără măcar să fi făcut nimic.
Nimeni nu mai e atent la cei din jur, şi numai la el însuşi. Dar de ce s-a ajuns aici? Pentru că ne pasă mai mult de binele personal decât cel hai să zic naţional,colectiv.
Mentalitatea noastră este greşită. Am fost educaţi prost de societate, dar dacă ne-am dat seama că este greştit de ce nu începem o autoeducare constructivă?
Pentru că suntem egoişti.
Exact. invidia si egoismul defapt individualismul accentuat sunt cele care au distrus totul. Suntem vinovati pana in gat.
Si de 3x mai vinovati pentru ca desi am realizat unde e buba continuam in acelasi mod.
trist..
Mergem din rau in mai rau , timpul parca s-a scurtat , facem aceleasi lucruri in fiecare zi , vad zilnic pe strada oameni care isi vad doar interesul lor si foarte rar mai vad un lucru bun care se intampla .
Acum cativa ani buni , spunea cineva ca aici vom ajunge .Din pacate a avut dreptate .