Cand am revenit din minunata vacanta thassosiana, cantarul a fost primul care m-a certat. A deschis conflictul brusc, fara ascunzisuri, fara sa manifeste vreo dorinta de a sta la negocieri. Probabil se simtise neglijat vreme de o saptamana, dar si gelos pe toate platourile cu fructe de mare, pe gyrosurile si deserturile pe care le-am gustarit seara, la racorica, pe malul marii. Nu puteam decat sa banuiesc, cert e ca mi-a comunicat o cifra ceva mai mare decat cea in privinta careia cazusem de acord.
Curand, conflictul s-a transferat asupra blugilor. Urasc materialele stretch, dar acela a fost unul din momentele in care le-as fi gasit admirabil de oportune. Blugii mei, aspri si absolut inflexibili, au facut un car de fitze pana sa binevoiasca sa se inchida. Si dupa aia au inceput sa stranga, neinduratori
Si daca lucrurile s-ar opri aici. Dar nu, urmatoarele sprancene ridicate si priviri mustratoare le-am primit, la propriu, din partea minunatelor fete de la Noblezza. In ochii carora am citit, mut, reprosul ca am dat cu picioarele (pardon, cu falcile) la o parte din rezultatul tratamentelor pe care le-am gandit impreuna. Si ca prietenia noastra s-ar putea impiedica in acel kilogram jumate derivat din serile cu creveti, tzatziki si mousaka. Asta, evident, daca nu ma fac fata serioasa si nu binevoiesc sa ma supun unor rigori firesti pentru cineva care vrea rezultate exprimate in centimetri si kilograme.
Despre sala nici nu indraznesc sa aduc vorba. De cand m-am intors pe meleaguri mioritice, n-am reusit sa le calc pragul, fiind prea ocupata sa imi recuperez din treburile lasate pe hold. Asa ca momentan antrenoarele de la FitCurves inca mai asteapta sa ma revada transpirand. Mi le si imaginez la receptie, batand darabana cu degetele in masa, incruntandu-se la atata chiul de cat pot da dovada.
Asa ca, dupa ce am pierdut batalia din cauza grecilor (s-a intamplat si la cetati mai mari) am decis ca razboiul continua. Nici nu am apucat sa trag tipla de pe ecranul noului meu Nokia E6 – telefon oficial de blogger, pentru cunoscatori – ca mi-am si instalat o aplicatie de sanatate, recomandata recent de bloggerite cu autoritate in domeniu. Si asa am facut rost si de instructor de fitness, si nutritionist si antrenor de dezvoltare personala.
Aplicatia se cheama Programul tau de sanatate si e dezvoltata de Nokia in parteneriat cu Nestle. Functioneaza pe telefoanele Nokia de generatie mai noua si are 4 sectiuni principale: nutritie, fitness, dispozitie si progres. In fiecare din sectiuni gasesti recomandari legate de alimentatie si de hidratarea organismului, de programul zilnic de sport, provocari pe care trebuie sa le indeplinesti etc.
Imi place ca imi spune subtil, dar constant ca o picatura chinezeasca, ce fel de viata duc si cum ar trebui sa o orientez spre un regim mai sanatos. La finalul zilei, in aplicatie imi notez toate informatiile legate de sanatate: mancare, exercitiu fizic, provocari indeplinite si stare de spirit. Pe baza informatiilor pe care le introduc, aplicatia imi acorda feedback, sfaturi, recomandari precum si un numar de puncte, asa ca ma simt premiata ca la scoala si implicit motivata sa alerg dupa note mari.
Asa ca daca blugii iti dau semnale de alarma, daca te simti cronic obosit(a), stresat(a) sau ai mari dubii in privinta alimentelor pe care le consumi, n-ar strica sa iti descarci de aici Programul de sanatate pentru Nokia si sa il pui la treaba. In fond, aplicatia e complet gratuita si, fiind dezvoltata cu ajutorul specialistilor in nutritie si sanatate, poate sa iti aduca un plus de calitate in viata.
A, si pana la inceputul lunii octombrie, daca acumulezi 600 de puncte, esti inscris automat intr-un concurs unde sunt puse la bataie doua Nokia C7. Nu ca pe mine m-ar interesa in mod deosebit concursul: n-am avut niciodata noroc la tragerile la sorti. And I have all the smartphone I need.
Citeste si...
Lol. Asta cu reproşul mut îmi aminteşte de o fază asemănătoare: după o vacanţă de Paşi sau Crăciun (nu mai ştiu), revin eu la salonul unde făceam radiofrecvenţă (care funcţionează de chiar!) şi unde tipa care mă executa era foarte drăguţă şi-mi zice exact ca o copilă dezamăgită după prima iubire:
“Miruna, am avut încredere în tine…”
Pe cât am râs amândouă, pe atât de prost m-am simţit.
Şi ştii care-i concluzia, că toate aparatele şi aplicaţiile astea ajută pe bune, cu condiţia să le chiar foloseşti. Însă miracole nu pot face în locul nostru. Să ne strădium în continuare, zic… :P
Exaaaaact:) La mine nu s-au spus vorbele astea, dar s-au subinteles la perfectie :)
Pingback: Mens sana in bloggere sano! | raluxa.com