Paradoxul mastii faciale: cu cat te urateste mai abitir cand e aplicata pe fata, cu atat e mai eficienta, implicit cu atat mai bine vei arata dupa aia.

Argumentatie fara poze, ca folosesc o masca atat de eficienta incat riscati atacuri subite de cord:).

Dupa ce am fost la Imax sa vad Alice in Wonderland , mi-am zis vorba aia din mosi-stramosi: I’ve had it! Serios , placerea unui film vazut pe un ecran imens , eventual si in 3D , e puternic alterata de comportamentul celor din sala. Noroc ca am blog , respectiv un loc unde sa imi vars cu moderatie frustrarile. Alea nemoderate sunt intr-un limbaj mult mai colocvial.

• Unii se cred in propria sufragerie. Despre astia am mai citit prin blogosfera , sunt eternii comentatori , acele prezente constante in orice sala de cinema care apreciaza filmul la decibeli lejer exprimati. De la “fute-o , ba!” la “frate ce m-am speriat” sau mai stiu eu ce alte trairi intense , oamenii n-au nici retinere , niciun sentiment ca sunt in public.
• Odata era unul in spatele meu care isi lasase muzica la castile mp3 playerului / telefonului. TOT filmul am auzit Ace of Base , Timbaland , Madonna si Michael Jackson in surdina , pe fundalul actiunii din Inglorious Basterds. Omul era imperturbabil.
• Alora de pe randul din spate care se fac atat de comozi incat imi infig un genunchi in spatarul scaunului cand mi-e lumea mai draga le-as infige si eu picioarele in smoala ca sa invete cum se sta pe un scaun.
• La fel si celor care isi pun talpa langa urechea mea , pentru ca acolo au gasit un locsor intre scaune in care sa se odihneasca.
• Telefonul nu numai ca se pune pe silent , dar daca il butonezi pe tot parcursul filmului macar incearca naibii sa ii protejezi ecranul cu palma ca sa nu le fluturi celor din spate lumina prin fata ochilor. Ideea de cinematograf e: intuneric in sala , lumina si eventual actiune pe ecran.
• Daca versi suc sau popcorn pe cei de langa tine macar cere-ti scuze ca nu iti cade limba.
• Apropo de popcorn: se mananca cu gura inchisa. Crantanitul ala enervant se atenueaza puternic daca se respecta chestia asta. Pacat ca neanderthalienii n-au nici macar o fractiune din cei sapte ani de acasa.
• Aia din spate n-o sa vada nimic daca tu , ditai animalul bine hranit , te apleci in fata concentrat ca sa inghiti mai bine povestea care se deruleaza. Stai rezemat in spatar , diferenta de perspectiva pentru cel din spate e imensa , mai ales cand are un pic peste un metru jumate inaltime.
• La gramada: nu-ti pune tot cotul ca haplea pe cotierele alea zgarcite , nu-ti pune sucul intr-unul din suportii pentru bauturi si mobilul in celalalt , nu-ti intinde picioarele in lateral pana ajungi sa ii faci vanatai vecinului , nu vorbi la telefon , nu te aseza aiurea pe alte locuri decat alea de pe bilet decat dupa ce a inceput filmul si te-ai convins ca nu vin proprietarii de drept , cand intri pe un rand deja ocupat de oameni nu trece pe langa ei cu spatele ci cu fata si cand iesi ia-ti gunoaiele cu tine.

Suna greu dar nu e. Tot ce trebuie sa faci e sa-ti asumi oarece eleganta , discretie si retinere. In fond , ai cumparat un bilet la cinema , nu toata sala!

PS: in convingerea ca regulile mele n-o sa parvina cui trebuie sa le citeasca , vreau cinematograf la mine acasa.

Mi-a placut initiativa Garanti Bank de a lansa un card cu oglinda la fel de mult cum mi-a placut si initiativa de a-l promova: un eveniment care a pus femeile fata in fata cu tot felul de specialisti pentru sedinte gratuite de coafura , machiaj si fotografii profesionale. Banuiesc ca scopul era ca sa ai un feeling placut la sfarsit , cand te oglindesti in cardul respectiv:)

Produsul (da , e un card cu oglinda in care iti poti retusa foarte bine machiajul) serveste drept mai mult decat accesoriu , deoarece e un MasterCard care ofera diverse bonusuri si reduceri la utilizare , adresandu-se in special femeilor. Mai multe detalii pot fi gasite pe siteul Garanti Bank si la Nina , cu care m-am intalnit la lansarea Bonus Cardului cu Oglinda si care s-a lasat rasfatata de stilistii prezenti la eveniment. Rezultatul il puteti aprecia mai jos , intr-o fotografie a Ninei:

Read more…

Marturisesc ca nu auzisem de acest film inainte sa primesc invitatia la avanpremiera de la Imax Cotroceni (multumesc Ionut). La fel cum nici de Avatar nu-mi prea trecuse pe la ureche mare lucru. Nici trailerele nu le vazusem inainte. Sa fi fost un semn ca Alice in Wonderland imi va placea la fel de mult ca Avatar? Poate , dar seria asemanarilor dintre cele doua productii cinematografice de anvergura abia incepe…

La fel ca si in cazul capodoperei lui James Cameron care s-a cocotat mintenas in fruntea topurilor all-time , Alice in Wonderland dezvolta un bildungsroman , o evolutie a eroului (in cazul de fata a eroinei) de la stadiul de musafir stangaci intr-o lume ireala la postura de salvator al lumii respective.

Ca si in cazul Avatarului , regizorul (de data asta Tim Burton) ne serveste peisaje luxuriante , animale ciudate si nativi a caror profunzime ajunge sa fie inteleasa de personajul principal abia pe parcursul actiunii , pe masura ce isi intelege misiunea. Si in Alice gasim neadaptarea la lumea ei normala , sovaiala fata de cea alternativa , neincrederea , fascinatia , sentimentele nutrite fata de un localnic , eroismul , altruismul , depasirea propriilor limite si , intr-un final , asumarea destinului.

Johnny Depp joaca din nou foarte bine rolul ciudatului , care i se potriveste ca o manusa de la Edward Mana-de-Foarfece incoace , in timp ce Alice e personificata de Mia Wasikowska – o actrita pana acum necunoscuta mie , careia probabil i-a pus divinitatea in brate rolul vietii , pe care il joaca oarecum inexpresiv si banal. Se putea si mai bine. Noroc cu Helena Bonham-Carter in rolul Reginei Rosii si cu Anne Hathaway drept Regina Alba , doua personaje feminine polarizate si extrem de puternic conturate.

Ultima asemanare cu Avatar e  faptul ca a trebuit sa-mi cocot ochelarii fumurii pe nas si la Alice , fiind o proiectie 3D. Deja ma intreb serios daca nu e asta viitorul cinematografiei mondiale. Oare nepotii nostri se vor uita la filmele “plate” cu acelasi amuzament si aceeasi ingaduinta cu care ne uitam noi la filmul mut?

Overall , Alice in Wonderland merita vazut. Scenariul e fresh pentru ca deviaza de la povestea lui Lewis Carroll fara sa priveze spectatorii de elementele cheie: palarierul , motanul care ranjeste , jocul de croquet cu pasari flamingo , tabla de sah , prajitura care micsoreaza etc. Tehnologia genereaza efectul ala de wow pe care il cautam de la Avatar incoace , iar actorii (well , majoritatea) dau tot ce e mai bun din ei pentru a livra o poveste a carei reeditare in 2010 te va surprinde placut.

Dupa cum am anuntat recent pe blogul FTW.ro , Microsoft a demarat o serie de seminarii in cadrul unui program numit Scoala de Eficienta care isi propune sa imbunatateasca performantele la nivel de IT ale companiilor , sa eficientizeze procesele de helpdesk si sa introduca servicii noi si utile in domeniul tehnologiei informatiei.

Ei bine , maine la Scoala de Eficienta IT-istii din companiile mici sunt asteptati la cursul de Exchange , SharePoint Services & Mobility iar cei din companiile medii si mari au in orar Exchange , SharePoint Server , UC si Mobility , asa ca orice geek (intr-un sens bun al termenului , evident!) care citeste acest articol este invitat , chiar si pe ultima suta de metri , sa se inscrie la seminar.

Toate cursurile Scolii de Eficienta sunt gratuite , asa ca n-aveti niciun motiv sa nu participati si sa nu absolviti Magna cum Laudae. Nu se accepta absente nemotivate sau scutiri medicale. Altfel… stiti vorba aia: ne vedem la toamna!:)