Orasele pe care le-am cunoscut, povestite altfel

Recunosc, nu m-am gândit să atribui oraşelor pe care le-am vizitat personalitate umană, trăsături şi sex până când Elena nu mi-a pasat leapşa asta de la Diana. Am stat un pic să scotocesc prin amintiri şi am zâmbit fiecărei experienţe citadine în parte. Unele oraşe mi-au vibrat, altele au susurat molcom pe lângă mine, unele m-au îmbrăţişat cu căldură, altele m-au privit distant de peste umăr. Iată:

Londra

Nu pot să nu încep cu marea mea iubire citadină. Londra este femeia fatală şi eternă, trecută de prima tinereţe dar mai strălucitoare ca atunci, care le-a văzut pe toate şi a ştiut să se adapteze fiecărei ere în parte pentru a-şi seduce vizitatorii şi locuitorii. E un fel de sirenă cu sânge regal care, odată ce te-a ademenit, păstrează cu ea tributul unei părţi din inima ta şi a regretului că nu o poţi avea toată viaţa. Odată ce ai cunoscut Londra vei dori să te întorci iar şi iar, dar după ce te-a sedus devine mofturoasă şi te poate respinge. E foarte prietenoasă cu turiştii dar aspră cu potenţialii rezidenţi, dar dacă ştii să îi faci faţă şi să o îmblânzeşti te va face fericit pentru totdeauna.

Paris

Ca şi în legendele Olimpului, Parisul e un bărbat frumos şi tânăr care se îmbracă în stil vintage elegant pentru a-ţi suci fără probleme minţile. E la fel de seducător ca şi Londra, dar te cucereşte mai mult prin carisma personală decât prin personalitatea complexă. Cu un zâmbet a la Brad Pitt şi o atitudine frivolă de manechin celebru, Parisul îţi pune sângele în mişcare fără să ştii neapărat de ce îl placi. Ascultându-l în timp ce vorbeşte  te miri cum naiba de a rămas atât de tânăr şi îl suspectezi de operaţie estetică, dar mai iei o gură de vin roşu şi îl aprobi în timp ce îţi povesteşte experienţele de viaţă prin care a trecut. După ce ai o aventură cu el pleci fără mari regrete, păstrându-i o amintire frumoasă şi câteva poze cu voi doi.

Viena

Ai auzit atâtea despre ea încât trebuie să o cunoşti, dar adevărul e că bătrâna Vienă e doar o băbuţă foarte scrobită şi politicoasă. După ce te-a plictisit suficient plimbându-te prin arhitectura ei grandioasă, prin parcurile atent îngrijite, pe străzile curate şi prin muzee şi palate care gem de istorie încât n-ai chef decât de un club şi un shot de tequila. Cu Viena trebuie să faci conversaţie politicoasă şi cultă, trebuie să îţi pui la bătaie cele mai bune maniere şi cele mai apretate haine, iar la sfârşitul întâlnirii va adormi cu bărbia în piept, în faţa unui ceai servit în porţelan vechi într-unul din saloanele de la Schonbrunn. Profită de somnul ei şi şterge-o, nu înainte de a-i şterpeli  o broşă cu pietre Swarowski drept amintire.

Bruxelles

Un tânăr parvenit cu origini îndoielnice şi prin venele căruia curge sângele diverselor etnii, Bruxelles e şi ţigan, şi arab, şi asiatic şi poate şi un pic român. A nimerit o funcţie corporatistă importantă şi şi-a adaptat imaginea la noua poziţie, dar adevărul e că pe sub costumul bleumarin se  ghiceşte o personalitate neconvenţională. Dar nu e aşa evident pentru că Bruxelles are suficientă ambiţie, învaţă să se amestece cu lumea bună şi într-o zi visează să conducă lumea.

Amsterdam

Un bătrânel foarte simpatic şi popular, blond cu ochi albaştri, care şi-a dat seama că trebuie să ţină pasul cu generaţiile noi dacă doreşte să i se mai calce pragul, aşa că şi-a redecorat jumătate de casă în stil punk şi a făcut rost de mijloace de entertainment suficient de puternice încât să antureze toţi tinerii din cartier. Acum stă pe prispă şi se uită la petrecerea perpetuă din curtea lui, zâmbind mulţumit că n-a rămas singur la bătrâneţe. Cu toate astea, câteodată îl mai găseşti trăgându-şi sufletul în dormitorul lui cu mobilă veche şi tablouri pe pereţi. Iar atunci poţi să stai la poveşti cu el şi descoperi că nu e deloc pervertit, ba dimpotrivă, e unchiul pe care ţi l-ai dorit întotdeauna, suficient de sfătos încât să nu devină agasant, glumeţ şi la curent cu tot ce e pe placul tinerelor generaţii.

Budapesta

E soră mai tânără a Vienei, stau la câteva case distanţă, pe malul Dunării. Cu toate că seamănă izbitor, Budapesta a mai abandonat o parte din prestanţa vieneză în favoarea unui puls mai accelerat şi a unei vibraţii care te face să o placi imediat. Mie mi-a adus cumva aminte de Londra cea cu ochi scânteietori şi sânge nobil, aşa că sunt convinsă că şi Budapesta a frânt câteva inimi la viaţa ei, iar acum îţi zâmbeşte şăgalnic aşteptând să o descoperi, pentru că la fiecare nivel la care o vei cunoaşte vei fi uimit de alte şi alte lucruri.

Veneţia

E atât de celebră încât trebuie să te duci să o vizitezi, şi totuşi când ajungi acolo descoperi o fostă târgoveaţă, acum atât de bătrână încât trage să moară dar care încă mai întreţine un bâlci generalizat şi mai organizează anual un carnaval, ca să simtă că încă trăieşte. Ştii că a fost frumoasă la un moment dat, dar acum nu poţi să nu remarci mucegaiul, scorojeala şi rugina care o acaparează vizibil, chiar dacă îşi întreţine cu sfinţenie arhitectura şi punctele de atracţie. E o pensionară gălăgioasă, plină de forfotă şi sclipici pe care o baţi pe umăr încurajând-o să îşi trăiască ultima parte a vieţii aşa cum crede de cuviinţă. Şi, bineînţeles, eşti de acord cu ea când zice (la fiecare cinci minute, ce-i drept) că e unică în lume.

Lubliana

Ştii păpuşile alea de porţelan cu rochie vintage, bucle blonde, ochi rotunzi şi pălărie? În viziunea mea, Lubliana seamănă perfect cu ele. E o copilă eternă, drăgălaşă şi cuminte pe care nu poţi să nu o placi. Îţi vine să îi dai o bomboană şi să îi croşetezi mănuşi de dantelă veche. Sfătoasă şi precoce, Lubliana te face să vrei să o iei acasă şi să o creşti tu. Dar când îi propui te refuză laconic, privindu-te drept în ochi luuuung, aşa cum te privesc păpuşile de porţelan.

M-am cam lăsat dusă de val şi imaginaţie, nu-i aşa? Excelent. Am zâmbit scriind acest articol aşa cum nu cred că mi-a mai făcut demult plăcere scrierea unui text. Am descoperit personalităţile oraşelor pe care le-am vizitat pe măsură ce le descriam, aşa că aţi asistat mai degrabă la o acţiune de autocunoaştere. Şi ştiu, am lăsat Bucureştiul la o parte, pentru că el nu m-a primit în vizită ci m-a adoptat, iar acum e o parte din mine, iar asta poate fi cea mai completă descriere pe care i-o pot oferi…

Citeste si...

1. Vacanta in imagini
2. Din nou Budapesta, din nou
3. Uneori mai tarziu e prea tarziu? 10 dorinte ramase asa