O leapsa, doua lepse

Pentru ca doua muze din blogosfera mi-au pasat recent cate o leapsa, azi o sa va plictisesc cu o abundenta de informatii despre mine. Iar cum obisnuitii locului cunosc deja obiceiul meu de a adapta, rearanja si personaliza lepsele care poposesc pe acest blog, nu fac exceptie nici cu acest 2 in 1.

Sa purcedem cu exercitiul numarul 1, primit de la Oana: ce ar trebui sa stii despre mine inainte sa ma inviti la o cafea?

• Nu beau cafea decat dimineata, cu rare exceptii. Si sunt fooooaaarte morocanoasa dimineata pentru ca prefer sa mi-o pastrez pentru mine. Asa ca mai bine ne intalnim in a doua jumatate a zilei, la o limonada.
• Daca formulezi invitatia de pe o zi pe alta imi va fi extrem de greu sa ajung, pentru ca am obiceiul sa imi umplu agenda cu lucruri pe care trebuie sa le fac a doua zi. Si in ziua urmatoare. Ideal ar fi sa stabilim ceva cu minim 3 zile inainte, ca sa ma vezi relaxata si binedispusa, cu un interval de timp generos pe care ti-l pun la dispozitie.
• Daca ma plictisesti o sa fumez mult mai mult decat de obicei.
• Oricum nu trebuie sa imi numeri tigarile, pentru ca in general dispozitia mi se citeste pe fata. Natura m-a inzestrat cu o moaca destul de expresiva care imi reflecta fidel trairile, asa ca imi va fi destul de greu sa camuflez faptul ca ma plictisesti / ma iriti / ma distrezi / ma impresionezi placut etc.
• Nu sunt adepta zambetului de circumstanta asa ca daca ma vezi cu un ranjet latit pe fata trebuie sa stii ca e sincer.
• De obicei imi las interlocutorul sa palavrageasca pana i se uzeaza balamalele, ca sa pot sa imi dau seama ce ii poate pielea. De-aia pot fi confundata cu o persoana taciturna. Nu iti face iluzii, nu sunt.
• Daca la vreuna din mesele vecine aud pe cineva ca sparge seminte sau ca isi suge dintii (o, da, stii sunetul!) sau daca il vad ca se scobeste fara sa se sinchiseasca macar sa camufleze atacul scobitorii o iau razna. Am o aversiune organica fata de practicile astea. E posibil sa iti cer sa plecam imediat, caz in care empatia este apreciata la maxim iar mirarea dusa la extrem (“pe bune? chiar te deranjeaza? eu nici nu-l aud…”) ma irita si mai tare.

Cel de-al doilea eseu personal vine de la Crin (nu va lasati pacaliti de nume, Crin e fata, sa stiti!) si se anunta incredibil de lung, asa ca o sa pigulesc doar intrebarile care mi se par interesante. Tema este “daca eram…“:

• o zi a saptamanii: as fi fost sambata pentru ca e zi libera de la serviciu dar plina de activitati, ca sa nu te plictisesti, si se termina mai mereu cu o iesire in oras.
• o parte a zilei: dimineata intre 10 si 12 pentru ca atunci ma gasesti fie in cea mai buna forma posibila fie dormind si visand cele mai haioase vise.
• o personalitate istorica: as fi fost Cleopatra, doamna de fier a Egiptului, frumoasa si desteapta (modesty not included).
• un tip de vreme: soarele de la 7 dimineata care incalzeste nisipul ud de pe plaja
• un cantec: hmmm, aici optiunile se aglomereaza si ma lasa cu greu sa aleg Keane – Nothing in my way.
• un film: Gone with the wind, filmul meu preferat.
• un serial: Sex and the City, previzibil.
• un fel de mancare: cam tot ce gateste mama, si daca va ganditi ca am lasat o paleta larga de optiuni evident n-ati gustat din mancarea ei, e o raritate pe planeta:)
• un oras: eterna si fascinanta Londra
• un gust: o combinatie intre sarat si acru.
• o culoare: rosu inchis, puternic si linistitor, culoarea predominanta a casei mele.
• o forma: clepsidra. da’ promit sa ma duc la sala.

Acum ca v-am intoxicat cu informatii personale, hai sa vedem cine adopta una din lepse, la alegere. In ciuda sexului expeditoarelor si destinatarei, subiectele pot fi evident preluate si la gen masculin. Doritori?

(sursa foto)

PS: Gata, stiu! Ii onorez pe Maldita si pe Makavelis cu leapsa nr.1. Cea de-a doua e in continuare la liber:)

Citeste si...

1. Leapsa: cum arata contraceptivul ideal?
2. Două care merită – pe blogul lui Cabral
3. Bine v-am gasit, trecerea e permisa