Nu prea le am eu cu orele matinale, de obicei ajung la serviciu după prânz şi plec târziu în noapte. Da’ zilele astea m-am gândit să apar la muncă dimineaţa, înainte de a se da startul corporatist la clasica oră 9. Încă o dată, e naşpa să te trezeşti dimineaţa şi poate de-aia sunt mai morocănoasă la orele la care îmi revendic locul pe tărâmul lui Moş Ene. Da’ priveliştea pe care mi-o oferă la cafea parcarea corporatistă mă scoate efectiv din sărite. Între 8 şi 10 asist la o paradă a parcărilor feminine nereuşite, chinuite, zgâlţâite sau storcite.
Ieri dimineaţă chinuia una un Mercedes de genul ăsta cu un stâlp. Proximitatea faţă de stâlp creştea îngrijorător, la fel şi apropierea de maşinile din jur, parcate mai mult decât ok. Portarul se scărpina în cap neputincios, că fata nu voia sau nu ştia să se uite la indicaţiile lui şi mişca haotic maşina înainte şi înapoi. Până la urmă a abandonat aventura şi a plecat în căutarea unui loc de parcare mai generos (probabil un stadion, ceva).
În locul ei a aterizat una cu un Golf. Ai zice că dimensiunile rezonabile ale unui Golf fac mai uşoară misiunea de a-l parca. Da de unde! În doi timpi şi trei miscari a ajuns şi ea aproape lipită de stâlpul ăla iar portarul a reluat indicaţiile, resemnat. După fix 12 minute, şoferiţa numărul 2 a coborât triumfătoare din maşină: parcase.
Deci nu este un fenomen care ţine de mărimea maşinii, parol. Am văzut parcări eşuate şi la posesoarele de Matiz. Pur şi simplu femeile nu le au cu parcarea. La faza asta (strict la asta) dimensiunea nu contează.
Învaţă fată să parchezi dacă tot insişti să vii cu maşina la serviciu. Dacă tot te consideri o perfecţionistă în munca ta, dacă te străduieşti dimineaţa să apari la muncă impecabil îmbrăcată, machiată şi accesorizata. Dacă ai pretenţii de la cei din jur, în trafic şi nu numai. Dacă ai pretenţii de la tine.
Nu de alta, dar eşti penibilă când cobori graţioasă dintr-o maşină pe care ai tot învârtit-o şi sucit-o câteva minute în încercarea disperată de a o parca, fără a avea habar despre cele câteva manevre simple pe care le cunosc şi şoferii de tir, şi de autobuz, şi de maşină de gunoi . Ştii tu, ăia cu câteva clase mai mult ca trenul la care te uiţi tu de sus când îi vezi pe stradă.
Citeste si...
Io am permis de anul trecut si e bine… zic io– dar anumite parcari ma ucid- recunosc nici nu-mi dau interesul prea tare dar daca e sa am un loc fix cat masina si un pic de spatiu in fata si in spate… pai pot sa stau si 20 de minute ca la parcarea cu spatele laterala sunt muci (asa ca mai bine … nu ma bag caut altceva). Multi au incercat sa ma invete- io le zic sa ma lase in pace ca oi invata eu.
Dar cum pentru mine masina este doar utila, utila si atat, nu ma dau in vant sa invat sa parchez.
Peste 10 ani poate o sa fiu assssssss :P
:)))))))
In ritmul asta… nu prea cred :D
Eu n-am vazut femeie care sa se uite in oglinda din dreapta cand parcheaza… Lasa, ca au aparut masini care se parcheaza singure, viitorul suna bine :)
IO ma uit in oglinzi- desi nu imi iese parcarea laterala, n-am lovit niciodata alta masina – altii au lovit-o pe a mea.
Daca vad ca nu-mi iese renunt extrem de repede si caut un loc unde sa “incap” :D
Nu trebuie sa te superi. Exista lucruri mai grave in viata.
In loc sa coboare ca o doamna, sa-i arunce portarului cheile si el sa o parcheze, in loc sa se holbeze ca un tampit…
Zorin, nu suntem totusi la Ritz, poate portarul ala nici n-are permis, stie doar sa dea indicatii:)) nici eu nu mi-as lasa masina in mainile lui.
Eu am o problema. Si sunt sofer: in parcarile inguste ma incadrez perfect. In alea unde au loc doua masini ma incurc.
De ce eu? :(
pai e normal, nu prea ai puncte de reper in plan vertical in cazurile astea. Ai vazut, cand parchezi cu spatele, vezi in oglinzi cat de aliniat esti cu masinile celelalte, cand n-ai masini, nu prea iti dai seama. :P
Andrei, stii ca in articol era vorba de fete, nu?:)))
“Fată, învaţă să parchezi!” zici tu . Eu zic bine-bine , da cum , unde ??? Sti tu vreo scoala de parcat ? (sau se numeste master ? ) :))
da, eu as infiinta o scoala separata de parcari, un examen separat, permis separat…:))
Eu recunosc ca nu stiu sa fac parcarea laterala. Am facut o singura ora in scoala si atat a tipat instructorul la mine ca am lasat-o balta pe veci. Vat am condus zilnic insa, de teama aceluiasi penibil de care zici tu, mai ales ca-mi si piuia alarma in marsarier, preferam sa parchez mai departe pe un loc convenabil.
Sa stii ca nu e nicio rusine pentru femei ca nu stiu, sau mai bine zis nu pot sa sofeze.
Creierul femeilor nu e facut pentru asa ceva. Si nu spun asta in deradere. Pur si simplu asa stau lucrurile. Femeile nu sunt bune la geometrie, nu pot aprecia viteza obiectelor sau distantele la fel de bine ca un barbat.
Ca sa nu mai spun ca aceeasi perceptie pe care o femeie o are despre fundul ei o are si despre fundul masinii ei. Motiv pentru care marsarierul e o chestie rusinoasa pentru femei.
Din nou, spun asta fara nici cea mai mica nuanta de dispret sau misoginism.
Dar femeile nu produc accidente auto, in general. Testosteronul produce accidente auto. De cele mai multe ori, testosteronul asociat cu prostia pura.
Asa ca, chiar daca se chinuie cu parcarile, chiar daca nu depasesc decat pe autostrada si chiar daca nu pot percepe sofatul la fel ca un barbat, femeile trebuie respectate in trafic, asistate si ajutate ori de cate ori este necesar.
Lucru de care eu ma achit cu fiecare ocazie.
Soferitele au un handicap. Mie asa mi se pare. Asta e situatia. Nu trebuie sa radem, sa ne batem joc.
Jos palaria pentru femeile care conduc ca barbatii. Sunt mari exceptii, dar e placut sa intalnesti astfel de soferite. Ai senzatia ca sunt lesbiene, ceva de genul asta. Si barbatilor le plac enorm lesbienele.
Si la barbati se gasesc specimene care au probleme cu parcarea. Cred ca este vorba de apreciere, orientare, marime:)
Parcările şi Off-Side-ul din fotbal.
Uite un senzor de parcare incomod dar eficient :) :
http://razvanbb.ro/2009/06/sa-parchez-sa-nu-parchez.html
Pingback: Tipuri de soferi bucuresteni | raluxa's blog
Contează și dimensiunea
Pingback: Fund de vaca | raluxa.com