A ştiut întotdeauna să mă facă să râd , să mă protejeze când am avut nevoie , să fie dur cu alţii şi sufletist cu mine , să mă motiveze să învăţ de la el , să se descurce singur , să aibă dreptate aproape fără excepţie , să pună mereu întrebările potrivite , să-mi înţeleagă tăcerile , să-mi povestească istorioare care mă făceau să ridic o sprânceană , să creadă în mine , să mă determine să cred şi eu în mine , să-mi împărtăşească secrete , să intervină când greşeam , să mă facă să mă gândesc de două ori când afirmam ceva în accese de emfază , să mă acuze şi să mă ierte , să mă provoace şi să mă tempereze , să mă amuze şi să mă pună pe gânduri , să mă respecte şi să mă ia peste picior , să mă obosească şi să mă odihnească.

Ce prinţesă are nevoie de mai mult sau se poate descurca cu mai puţin?