E criza. Hala din Obor, de unde voiam sa cumpar branzeturi in dupa-amiaza asta (mustrandu-ma ca nu incurajez mai des micii producatori autohtoni si prefer sa ingras marii jucatori de pe piata agro-alimentara) s-a inchis la ora 2. Mai precis, la 14:00. Un gardian sictirit ma trimite la plimbare. Supermarketul e deschis pana la 24:00, uneori e chiar non-stop. Unde sa ma duc data viitoare?
E criza. Voiam sa platesc intretinerea la timp asa ca din piata Obor am facut direct tusti spre casa, gandindu-ma ca pe 7 ale lunii sigur s-a afisat totalul de plata pe luna mai. Cu portofelul in brate si cu sufletul la gura, dau de un avizier porno (adica gol) si un lacat pe usa casieriei. Nu vor nici astia sa-mi ia banii…
E criza. Azi dimineata mi-am platit a doua rata la casco si RCA, in total sa tot fie vreo mie de lei. La 9:40 dimineata, eu m-am deplasat pana in Pipera dupa brokerita, eu am sunat-o, eu am mai sunat-o o data pe fixul de la birou cand mobilul ei s-a dovedit inchis. Eu am asteptat cuminte dupa acte aproape o ora. Ea s-a vaitat ca inca nu-si bause cafeaua.
Pana la urma, e criza si prin mentalitati sau e doar un cuvant la moda?











