Agenda setting (stabilirea agendei) este teoria conform careia mass media influenteaza publicul in stabilirea prioritatilor sociale , politice si economice pornind de la subiectele pe care le acopera. Cu alte cuvinte , daca ceva a devenit stire , este important. Cum blogurile reprezinta o importanta componenta sociala a new media , o consecinta a acestei teorii este declinul originalitatii in blogosfera romaneasca.

Premise

De ceva timp incoace dimensiunea personala a blogosferei se muta de la relatarea propriilor idei si trairi la opinarea in legatura cu subiectele setate de mass media ca fiind importante. Adica se ia o stire sau un fenomen care a capatat deja anvergura in presa  si se personalizeaza cu propria opinie fara a se abate de la trendul stabilit de colosul cu picioare de lut , ci doar asezonandu-l cu o idee proprie.

Pana aici nimic rau sau neobisnuit. Dar vocile din blogosfera tind sa abandoneze realitatea individuala in favoarea realitatii media , diversitatea si originalitatea in favoarea unor subiecte la moda care sa le amplifice capitalul de popularitate , sa incurajeze vocalizarea mai ridicata a opiniilor audientei prin comentarii sau sa genereze trafic prin SEO (fie el spam sau nu).

Cititorii ferventi de bloguri s-au obisnuit deja cu incorporarea in articole a filmuletelor de pe youtube sau de pe siteurile de stiri , insotite de doua-trei randuri sau un “via” modest pus in finalul unei postari care nu face decat sa redea o informatie care circula in presa. Plusul de valoare de pe bloguri ajunge sa se micsoreze pe masura ce alergam dupa o portie cat mai mare din mainstreamul celei de-a patra puteri in stat.

Read more…

Operatorul de telefonie mobilă Orange România susţine campania de colectare de fonduri prin punerea la dispozitie , în mod gratuit , a numărului de SMS 887 pentru donaţii. Valoarea unui mesaj este de 2 euro la care nu se aplică T.V.A.

Pentru donatii online se poate accesa site-ul www.crucearosie.ro. Conturile speciale , în care pot fi depuse contribuţiile in bani , sunt deschise la BRD , Sucursala Piaţa Romană:

LEI: RO02BRDE410SV61136934100

EURO: RO35BRDE410SV27880794100

Apelul de azi nu are o poveste atasata la el. N-o sa poleiesc frumos drama acestor oameni ca atunci cand va uitati la ea sa vi se reflecte propria umanitate.

Pe ei nu ii vedeti in fiecare zi la televizor sau pe strada , nu va puteti urca in masina sa va duceti la ei cu ajutoare , ei nu au avut sustinerea unei campanii puternice in perioada sarbatorilor. Ba chiar nenorocirea lor a avut parte de deficitul de imagine al celor 50 000 de euro donati de un stat european care ar fi putut oferi mult mai mult daca nu s-ar fi numit Romania.

Dar stai! Tu , romane , iti meriti tara sau nu? Am citit recent atatea exprimari ale indignarii vizavi de comisioanele percepute de banci in cazul donatiilor , de mogulii politici care nu misca un deget , de lipsa reciprocarii. Unde exista o sursa de revolta , romanul o prinde si se agata de ea , ca scuza pentru umanitatea de care se dezbraca.

Iar ei si-au ales prost geografia si momentul pentru a fi ajutati. Pentru a rezona , nefericirea umana are nevoie de proximitate (ce treaba am eu cu haitienii , nu i-am vazut si n-o sa-i vad niciodata , da-i incolo) , de conjunctura (la noi mor oameni pe strada de gripa porcina , de frig sau de criza!) , de reciprocitate (unde erau haitienii acu’ doi ani la inundatii?) , de rasplata (cum sa donez fara sa primesc un calendar , o bratara , o insigna ceva?) si asa mai departe.

Astfel foamea , durerea , pierderile umane si materiale de pe alta regiune a globului se estompeaza intr-o stire de televiziune sau intr-un apel umanitar ca asta , care piuie slab pana cand se stinge , fara rezultate a cate 2 euro bucata. Iar ipocrizia te va determina sa-i dai cinci lei cersetorului de la colt , sa cumperi un calendar sau sa donezi o jucarie veche unui orfelinat fara sa te gandesti ca sute de mii de oameni mor de foame sau de durere in Haiti.

Sunt prea departe sa ii auda constiinta unui roman in Romania.

Plecand de la provocarea de acum doua articole , si anume a se gasi cel mai bun termen din limba romana care echivaleaza cu UX , am pus-o rapid de un sondaj pe twitter. Nu de alta dar trebuia sa dau bannerul ala pentru o luna oferit ca premiu.

In urma unei avalanse de raspunsuri , plecand de la traducerea mot-a-mot “experienta de utilizator” si pana la revendicarea propriei identitati ca definitie (@arhi) , castigator la voturi este este @aiurea , care a oferit urmatoarea explicatie:

Experienta orgasmatica a utilizatorului calare pe situatia care inca nu e gravida

Generos din fire , castigatorul si-a cedat locul de pe podium urmatorului clasat , @envimd , care a contribuit cu definitia:

Perceptia utilizatorului in urma unor interactiuni si intamplari

Suna chiar bine perceptia utilizatorului ca echivalent al user experience , asa ca il felicit pe lexicograful amator care si-a atribuit bannerul din sidebar si va anunt ca pentru alte sclipiri de geniu ii puteti vizita blogul.

Cum recunosti pupincuristul fruntas dintr-un birou?

Daca sefa e in concediu o suna in fiecare zi , ba ca sa o intrebe cum se mai distreaza , ba ca sa obtina un sfat pretios despre o situatie complicata la munca.

Iar cand sefa se intoarce la serviciu e primul care se repede sa o intrebe: “Bine-ai venit! Cum a fost in concediu?”

Naser e o bodeguta cu specific libanez de pe langa piata Domenii din Bucuresti. Deja cunoscatorilor le ploua in gura , pariez: in ciuda modestiei locului se zvoneste ca aici ai gasi cel mai bun raport pret / calitate in industria mancarii arabesti din Capitala.

Cu decorurile sale obosite , vitrina cu carnuri tronand fix la intrarea in local si cu cele 6 mese de plastic , Naser pare a fi un bufet din ala comunist in care mananca santieristii. Da’ va zic cu mana pe inima ca nu e asa – si nu sunt singura care promite experiente culinare dintre cele mai satisfacatoare. Vreo 3 reviewuri gasite prin tovarasul Google sustin acelasi lucru: 1 , 2 , 3.

Pacat ca serviciile nu se ridica nici macar pe departe la standardele mancarii. Chestia asta strica toata experienta locului , pe care cu putina stradanie as fi putut-o gasi drept pitoreasca. De ce zic asta?

Pai se facea ca nici nu se scuturasera bine brazii de Craciun prin apartamente , nici nu-si digerase romanul bine salata boeuf si piftia de la Revelion , nici nu trecuse mirosul de petarda incinsa de printre blocuri , ca Raluxa pofti la savori libaneze , satula de specialitatile romanesti de sarbatori. Unde poti sa iti satisfaci repede si bine pofta respectiva? La Naser , bordelul mancarii arabesti!

In local , mai nimeni. Vreo patru chelneri ranjeau la plasma intepenita pe perete , la o emisiune – concurs pe Discovery. Ne asezam in raza de actiune a televizorului , cu scopul de a fi remarcati cat mai repede. Dupa vreo zece minute de ignorare totala (era imposibil sa nu ni se remarce prezenta , la cat de mic era localul; dar se pare ca era imposibil si sa se desprinda vreunul de televizor) apare un meniu din plastic obosit pe masa.

Incerc sa nu ma enervez (nu e niciodata bine sa te certi cu cel care iti aduce mancarea…) si comandam ce comandam de obicei. Bunatatile apar repede pe masa. Exact cand in emisiunea-concurs de la televizorul de langa noi incepe runda in care concurentii tre’ sa inghita cat mai multi viermi ca sa castige.

Inainte sa protestati ca nu e mare lucru , ganditi-va daca v-ar placea sa va savurati humusul , crema de iaurt si salata fatoush in fata acestei privelisti: Read more…