Ca să mai risipesc din confuzii, o să mă mai prezint o dată. Ofertă specială de sărbători, doar azi puteţi să-mi spuneţi Geta. Nu uitaţi de cadoul aferent, da? Că n-o să vă râdeţi de mine pe gratis.
La vremea naşterii subsemnatei se purta (şi înca se mai poartă) să-i dai copilului al doilea prenume, oferindu-i ocazia să târâie toată viaţa o tinichea atârnată de coada primului. Aşa că n-am apărut bine pe lume că hop şi ai mei cu Georgiana. Din fericire, s-au oprit aici, aşa că n-am fost chemată decât rareori pe numele de sfânt. Şi cum apelativul a fost primit de obicei cu o uitătură urâtă care inhiba pe loc orice dorinţă de a recidiva, 364 de zile pe an sunt Raluca. Pardon, pentru voi Raluxa.
În a 365-a zi (adică azi) devin brusc o Georgiană indulgentă, zâmbind mieros la auzul urărilor adresate şi anticipând cadouri onomastice. Unde e nevoie, arunc în conversaţie etimologia numelui (vine din greacă, unde geos înseamnă pământ, iar ergon - muncă) precum şi tot felul de trivia facts despre ziua de 23 aprilie, cum ar fi că s-au născut Shakespeare şi Shirley Temple sau au murit Cervantes şi Boris Elţîn.
Desigur, totul e lectie învăţată pe de rost şi teatru ieftin, executat întru manipularea rudelor şi cunoscuţilor cărora li se inoculează astfel ideea cum că eu m-aş identifica în oarece măsură cu prenumele aniversat. Aşa că poftim, acu ştiţi adevărul, iar eu sunt eliberată de povara secretului pe care îl port de ani de zile: nu îmi place numele de Georgiana. Deloc, deloc. Nici măcar astăzi. Sau mai ales astăzi.
Asta nu vă scuteşte de urările aferente. Aţi scăpat ieftin, că n-am cont de PayPal pentru cadouri.
Disclaimer 1: să nu credeţi că am ceva cu sărbătoarea creştină de azi! În privinţa lui St. George şi Sf. Gheorghe – numai de bine, cel catolic e patron (spiritual) pe o grămadă de ţări (iubita mea Anglie, Georgia – duuh, Rusia, Grecia, Portugalia şi alte câteva) iar cel ortodox e tânăr şi frumuşel şi se luptă cu balaurii, fiind un fel de războinic al luminii (în cel mai bun sens al cuvântului, nimic à la Gigi!).
Disclaimer 2: Getelor, Georgianelor, Gigilor şi Gheorghilor, la multi ani şi să traiţi cu numele! Şi să vă bucuraţi de el mai mult decât mine:)
Citeste si...
La mulţi ani, Geta! :D
(pe vremea mea se purtau şi câte 3 prenume, cu 2 eşti “normală”)
multumesc, Claus! am intalnit si eu o gramada de nume interminabile la viata mea. saracii copii.
La mulţi ani, miss G. ! :)
“La multi ani!”,
Numele copilului ii ,,caracterizeaza” pe parinti
http://itsybitsy.ro/Articole/Lumea-parintilor/Stil-de-viata/Nume-de-persoana-nume-de-sfant-ori-nume-de-floare….-articol-1168.html
Haha … pe mine ma intreaba lumea in fiecare an daca ma cheama Geta :))
Culmea e ca desi sunt nascuta fix de SF Gheorghe, ai mei nu mi-au dat numele sfantului :))
Te pupacesc si merci pentru urare!
Sa fim frumoase si sanatoase ;)
Prima data si eu m-am gandit ca e ziua ta onomastica:) Dar nu-i nimic, acum m-am lamurit definitiv.
Te pup si profit si aici de ocazie sa iti urez la multi ani si sa ai o aniversare frumoasa:)
Vai tanti, da’ ce nume frumos ai!… :-D
La multi ani si sa-l porti sanatoasa!
Si zi mersi ca nu trebuie sa te imparti zilnic intre cele doua nume… http://mirela.blogspot.com/2009/01/schizofrenie.html
hahaha, foarte tare postarea cu schizofrenia:) o intrebare fireasca, eu cum ar trebui sa iti zic?:))
LA MULTI ANI!!!!!!!!!!!!!! MUAAAHHH!!!
La multi ani printesei …Geta!
Geta, as in Getutza- fata care face haine frumoase?
La multi ani!!!!!!!!! te pup si sti ca te iubesc… dar… de ce se spune la multi ani de ziua numelui? :)))
la multi ani si de la noi.nu te-am uitat
La multi ani si din partea mea!
LA MULTI ANI! Am stat toata ziua pe twitter si abia acum mi-a picat fisa…traiasca RSS-ul.
La Multi Ani !
Uuuu, a trecut si ziua asta. Raluxa is back!!:)
Multumesc mult tuturor pt urari!!
Pingback: Numele din viaţa mea | raluxa's blog
pai atunci, la multi ani! ( cu intarziere, ce e drept…)
La mine e si mai ciudat: primul meu prenume este Florentina, dar toata lumea imi spune Alexandra/ Alexa, mai putin diriga… :D Si, la fel ca tine, imi amintesc ca intr-adevar ma cheama asa doar in duminica Floriilor :) atunci cand.. chiar ma supar daca cei din jurul meu nu imi spun ‘la multi ani’
Numai bine ;)
Pingback: Marinarul.com // Povesti marinaresti
Eh. Si eu am un al doilea nume mai aiurea, deloc modern, pe care il are si bunica si mama :D. Chiar daca nu e sa te lauzi cu el, am mandria macar ca e ‘mostenire’ :))