Cateodata, in ierarhia unei intreprinderi (a se citi multinationala de mare succes si dezvoltare multilaterala pana peste poate) mai gasim si dume. In limbaj stiintific se cheama erori de recrutare / promovare, desi nici ele si nici factorii de decizie de la angajare n-ar recunoaste asemenea erori, darmite sa le si corecteze. Tipologiile deviatiilor trofice din universul profesional sunt multe si diverse, dar azi vorbim de una singura: sefa isterica.
Cumva, pe merite sau prin apanajul unei limbi catifelate, a ajuns in fruntea unei turmulite de executanti intr-un colt de multinationala si se considera autoritatea absoluta pe patratica ei de plantatie. Asta in fata inferiorilor ierarhic, pentru ca in fata managerilor mai mari si mai impozanti se recunoaste a fi doar o veriga in plus, un tampon in calea presiunilor care curg in cascada. De sus in jos. Fiindca nu poate face fata acestor presiuni, le preia frumos si le da mai departe subalternilor. Mai adauga si de la ea, ca tocmai i s-a imbolnavit catelul / s-a certat cu boyfriendul / a venit scadenta ratei cum nu se poate mai prost, dupa o tura de cumparaturi prin Mall / s-a ingrasat 500 de grame / i s-a rupt o unghie / au murit personajele din serialul preferat etc.
Ei, in aceste accese de istericala remarcam mai multe etape, usor de identificat mai ales in birourile tip open space, concept la moda cu ajutorul caruia trebuie sa suporti basinile (uneori la propriu) a 30 de semi-cunoscuti cu care petreci 9 ore pe zi, stiind astfel in orice moment ce si cat mananca la pranz, cu ce membri ai familiei se cearta la telefon, cat de des se spala sau ce muzica prefera sa asculte la speakerele de inalta fidelitate ale calculatorului. Read more…







